Impulsul
Dacă asupra unui corp (cărucior etc.) acționează o forță F, un timp Dt, se spune că s-a dat corpului un impuls. Conform principiului al II-lea al dinamicii: F = ma
și ținând cont că: a = Dv/Dt rezultă că F = mDv/Dt sau FDt = mDv de unde FDt = mvf-mvi
Se definesc, astfel, două mărimi ce exprimă cauza și efectul în fenomen: a) impulsul forței: H = FDt b) impulsul punctului material: p = mv Impulsul punctului material se mai numește și cantitate de mișcare. Pe baza definirii celor două mărimi se poate scrie următoarea relație: FDt=Dp
Teorema variației impulsului: variația impulsului punctului material este egală cu impulsul forței aplicate acelui punct material.
Sistem de puncte materiale
Considerând un sistem de două puncte materiale care interacționează între ele, deosebim două tipuri de forțe: forțe interne ale sistemului F12 și F21 , care sunt forțe de acțiune și respectiv de reacțiune, deci F12 = - F21 , și forțe externe sistemului F1 și F2 .
Aplicând teorema variației impulsului pentru fiecare punct material, obținem: (F1+F21)Dt=Dp1 (F2+F12)Dt=Dp2
Pentru întregul sistem de puncte materiale însumăm membru cu membru și (F1+F2+F12+F21)Dt=D(p1+p1) Ținând cont că F12=-F21 rezultă că F12+F21=0 deci: (F1+F2)Dt=D(p1+p1) sau dacă notăm cu F=F1+F2 rezultanta forțelor externe și P=p1+p1 , impulsul întregului sistem rezultă: FDt=DP
Impulsul forțelor externe sistemului este egal cu variația impulsului total al sistemului de puncte materiale.
Dacă rezultanta forțelor externe este nulă, sau dacă sistemul este izolat, impulsul total se conservă:
DP=0 și
ceea ce exprimă legea conservării impulsului.
|