Mărimi fizice
Pentru a putea descrie proprietățile materiei și fenomenele desfășurate de aceasta, sunt necesare mărimi fizice, care împreună cu unitățile lor de măsură, alcătuiesc un sistem de mărimi și unități de măsură, internațional recunoscut, denumit SISTEMUL INTERNAȚIONAL - S.I.
Reprezentarea mărimilor fizice se face cu ajutorul simbolului fiecărei mărimi: m; t; v; s; µ; !a ; !F; q; P; W; R; E; I etc. (Am notat cu !a - vectorul accelerație; cu !F - vectorul forță). Valoarea numerică a mărimii arată de câte ori unitatea de măsură se cuprinde în măsura acelei mărimi: m=5kg; F=8N; t=600C; I=10A; v=3m/s , etc.
Măsurarea mărimilor fizice se poate face prin comparație cu un etalon ales și respectat pe plan internațional: metrul, kilogramul, secunda etc, prin traducție: temperatură, forță, tensiune, intensitate electrică, sau prin deducție cu ajutorul formulelor de definiție, pe baza măsurării altor mărimi: densitate, viteză, accelerație, căldură, energie etc.
În măsurarea mărimilor fizice intervin erori de măsură, ce depind de subiectul care măsoară, de influența factorilor din mediul înconjurător, de calitatea aparatelor de măsură.
Diferența dintre valoarea măsurată t și valoarea reală t0 a unei mărimi fizice se numește abatere sau eroare de măsură:
Δt=t-t0
De multe ori se consideră drept valoare reală a măsurării, valoarea medie a mai multor valori obținute prin măsurări efectuate în aceleași condiții:
t = (t1 + t2 + .. + tn) /n
Pentru exprimarea preciziei măsurătorilor unei mărimi fizice sunt formule de calcul speciale, bazate pe interpretări statistice, iar rezultatul se prezintă astfel:
m=3,76kg ±2%
unde ±2% arată abaterea (eroarea) cu care a fost efectuată măsurarea mărimii și caracterizează încrederea în această măsurare. Dacă precizia măsurării se face cu un număr de zecimale, se va exprima acest lucru prin atașarea de zerouri până la numărul de zecimale necesar: m=3,00kg
Efectuarea măsurătorilor se face într-un sistem de referință care, oricum, se află în mișcare. Se pune întrebarea: măsurătorile sunt afectate, sau nu, de mișcarea sistemului de referință? Răspunsul corect la această întrebare îl dă Albert Einstein în teoria relativității restrânse în anul 1905, care arată că viteza de mișcare a sistemului de referință influențează valoarea mărimii măsurate cu atât mai mult cu cât viteza sa, este mai apropiată de viteza luminii: c=300.000km/s.
Mărimile fizice se grupează în: mărimi scalare și mărimi vectoriale.
Mărimile scalare sunt complet determinate printr-un număr (pozitiv sau negativ) urmat de unitatea de măsură utilizată: m=2kg; t=-200C etc.
Mărimile vectoriale sunt mărimi la care în afară de indicarea unei valori numerice (modul) și a unității de măsură, este necesară indicarea unei orientări (direcție și sens). Reprezentarea mărimilor vectoriale se face utilizând vectori, care dau informații despre valoarea numerică dar și despre orientarea mărimii pe care o reprezintă.
Vectorii sunt segmente de dreaptă orientate în spațiu, care au lungimea proporțională cu modulul vectorului iar originea lor indică punctul de aplicație al mărimii reprezentate.
| 
BluePink 
